Psihologia și Neuroștiința FOMO: Dincolo de Social Media

De Marinescu Raluca Maria

Introducere

Termenul de Fear of missing out (FOMO) este folosit adesea pe rețele de socializare, spre exemplu atunci când prietenii tăi ies în oraș și tu nu iei parte la întâlnire. Dar care sunt originile sale în literatura de specialitate? 

Există multiple definiții, una dintre cele mai utilizate fiind: frica de a nu pierde ceva, care este un concept ce își propune să descrie sentimentul că se întâmplă ceva pe rețelele de socializare la care tu nu participi (Gil et al. 2015). Această definiție stârnește următoarea întrebare: fenomenul FOMO se limitează la ceea ce vedem pe internet sau ia diferite forme și în viața reală?

FOMO în Marketing și Social Media

Conceptualizarea FOMO a fost descrisă ca fiind o psihologie socială specifică economiilor de piață, consumatorii experimentând o teamă constantă provenită din faptul că ceilalți au experiențe plăcute pe care ei le pierd (Hedges, 2014). Herman (2000) se raporta la termenul de FOMO pentru a explica de ce brandurile cu ediție limitată au succes. Astfel, expunerea consumatorilor la produse percepute ca fiind rare și intangibile accentuează dorința de consum.

Teoretizare FOMO

2.1. Teoria Autodeterminării 

În urma observării FOMO pe piața de consum și pe social media, a fost necesară o fundamentare teoretică mai concretă și comprehensivă. Przybylski et al. (2013) au demarat primul studiu pentru conceptualizarea FOMO și stabilirea motivației din spatele fenomenului urmând Teoria Autodeterminării (Deci & Ryan, 1985). Potrivit teoriei, bunăstarea psihologică își are originea în competența, autonomie și relaționare, iar când aceste necesități nu sunt prezente, satisfacția psihologică scade. 

 Cum se întâmplă acest lucru mai exact? Cele trei componente ale Teoriei Autodeterminării reprezintă motivațiile principale ale unei persoane:

1. autonomia (simțul de control și libertate în acțiunile proprii)

2. competență (simțul de eficacitate și abilitate în realizarea sarcinilor) 

3.  relaționare (simțul de conexiune și apartenență la alții) (Deci & Ryan, 1985). Lipsa acestor componente poate avea ca rezultat un disconfort simțit sub forma unui mecanism de compensare; în cazul nostru, FOMO.

2.2. Teoria conceptului de sine

Frica este percepută ca o amenințare atât biologică, cât și psihologică la integritatea sinelui (Saad, 2013). (Zhang et al., 2020) propun faptul că FOMO este o reacție la amenințarea psihologică a conceptului de sine. Conceptul de sine se referă la totalitatea gândurilor și sentimentelor individului care au ca referință propria persoană privită ca obiect (Rosenberg, 1979, p. 7).

S-a elaborat o scală bidimensională:

Personal FOMO= FOMO asociat cu sinele privat (Zhang et al., 2020).

ex: Frica de a rata oportunități de dezvoltare personală

Public FOMO= FOMO asociat cu sinele public (Zhang et al., 2020).

ex: Frica de a fi exclus din evenimente sociale

Sentimentele asociate cu FOMO nu iau doar forma fricii, ci și anxietate, tristețe și regret (Zhang et al., 2020).

3. Neuroștiința FOMO

Persoanele cu FOMO au înregistrat o activitate mai crescută în girusul temporal mediu drept (BA21), acesta având și rolul de a procesa stimuli sociali. Astfel, cei cu FOMO oferă mai multă atenție stării de spirit a altor persoane pentru a-și satisface nevoia de incluziune (Lai et al.,2016).

Gânduri finale

Un nivel FOMO ridicat este asociat cu singurătatea și stima de sine scăzuta (Barry et al., 2020) și poate avea un impact negativ asupra sănătății mentale. 

Fenomenul FOMO, deși pare a fi parte din Pop Psychology, are o fundație teoretică și neuropsihologică solidă și are implicații care depășesc sfera umorului și care își au rădăcinile în nevoia de apartenență.

Bibliografie

1. Barry, C. T., & Wong, M. Y. (2020). Fear of missing out (FoMO): A generational phenomenon or an individual difference?. Journal of Social and Personal Relationships, 37(12), 2952-2966.

2. Fenigstein, A., Scheier, M. F., & Buss, A. H. (1975). Public and private self consciousness: Assessment and theory. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 43(4), 522–527.

3. Gil, F., Chamarro, A., & Oberst, U. (2015). PO-14: Addiction to online social networks: A question of "Fear of Missing Out"? Journal of Behavioral Addictions, 4(S1), 51. https://link.gale.com/apps/doc/A457602805/AONE?u=anon~e921fa03&sid=googleScholar&xid=5ea66f25 

4. Hedges, K. (2014). Do you have FOMO: Fear of missing out? Forbes. Retrieved April 28, 2020, from https://www.forbes.com/sites/work-in progress/2014/03/27/do-you-have-fomo-fear-of-missing-out/#1705 e0984ec4

5. Herman, D. (2000). Introducing short‐term brands: A new branding tool for a new consumer reality. Journal of Brand Management, 7, 330–340.

6. Lai, C., Altavilla, D., Ronconi, A., & Aceto, P. (2016). Fear of missing out (FOMO) is associated with activation of the right middle temporal gyrus during inclusion social cue. Computers in Human Behavior, 61, 516-521.

7. Przybylski, A. K., Murayama, K., DeHaan, C. R., & Gladwell, V. (2013). Motivational, emotional, and behavioral correlates of fear of missing out. Computers in Human Behavior, 29, 1841–1848.

8. Saad, G. (2013). Evolutionary consumption. Journal of Consumer Psychology, 23(3), 351–371.

9. Zhang, Z., Jiménez, F. R., & Cicala, J. E. (2020). Fear of missing out scale: A self‐concept perspective. Psychology & Marketing, 37(11), 1619-1634.