Creierul sub presiune: Stresul- diferențele biologice dintre femei și bărbați

De Sabina Anghel

O situație stresantă— fie că este cauzată de mediul extern, precum traficul care te face  să întârzii la o întâlnire importantă, fie că apare în plan psihologic , cum ar fi frica de a-ți pierde slujba— poate crea, la nivel biologic, diverse răspunsuri fiziologice, hormonale sau schimbări chimice între neuroni. Mușchii se încordează, mâinile încep să transpire, respirația se accelerează, neuronii produc impulsuri nervoase , iar sistemul nervos simpatic se activează. 

Conform cercetătorilor, modul în care femeile și bărbații percep, experimentează și gestionează stresul variază între sexe. Aceste discrepanțe nu sunt strict legate de normele sociale sau de educație, ci au și rădăcini biologice bine  documentate. Înțelegerea acestor mecanisme diferențiale ne poate aduce cu un pas mai aproape de dezvoltarea unor intervenții clinice și tratamente mai eficiente și mai bine adaptate .

Strategii de supravietuire 

Datorită evoluției, oamenii și alte mamifere au dezvoltat diferite răspunsuri la stres, precum fight-or-flight (luptă sau fugă) sau tend-and-befriend (îngrijire și afiliere socială), care permit reacția rapidă la situații primejdioase. Aceste procese sunt aproape instantanee și extrem de precis orchestrate , activându-se ca o cascadă, începând la nivelul creierului. 

Conform cercetărilor, bărbații tind să adopte răspunsul fight-or-flight în fața stresului, ceea ce se traduce prin acțiune sau implicarea în  activități competitive, prezentând un răspuns mai intens în regiunile prefrontale (cu rol în luarea deciziilor). În contrast, femeile ar manifesta mai frecvent o reacție tend-and-befriend, de protejare și căutare a sprijinului și confortului din partea celorlalți, manifestând  activare mai accentuată  în zonele cerebrale limbice și striatale, ce prezintă funcții implicate  în procesarea informațiilor senzoriale și controlul emoțiilor. Acest lucru se află în concordanță cu cercetările pe rozătoare care arată că femelele se angajează adesea în strategii pasive de reglare a stresului, în timp ce masculii tind să adopte strategii active de coping Totuși acest model poate varia în funcție de stresor și răspunsurile disponibile.

Oxitocina și calmul 

Acest tip de răspuns la stres manifestat mai frecvent de femei  pare a fi asociat cu niveluri mai ridicate de oxitocină, în combinație cu hormonii reproductivi femininicare induc o stare de calm și contribuie la reducerea anxietății. . Deși ambii parteneri eliberează oxitocină în situații de  stres, estrogenul amplifică efectele acesteia   . În cazul bărbaților, testosteronul tinde să atenueze  efectele oxitocinei. 

Desigur, aceste răspunsuri la stres sunt generalizate și pot varia de la individ la individ, fiind profund influențate de factori genetici, de mediu, sociali și educaționali..

HPA: cheia biologică a reacției la stress

Reacția la un stimul stresant reprezintă o altă diferență între  sexe. Modul de reacție la stres este influențat, în mare parte, de felul  în care hormonii sexuali modulează Axa Hipotalamo-Hipofizo-Suprarenală (HPA), sistemul central de răspuns la stres al organismului. La femei, estrogenul tinde să sensibilizeze axa HPA, crescând activitatea bazală și, implicit, reactivitatea la stres. Prin urmare, femeile pot fi mai ușor influențate de factorii de stres din mediu. În același timp, studiile pe animale au arătat că estrogenul contribuie  la menținerea funcției cortexului prefrontal (responsabil de  luarea deciziilor și controlul impulsurilor) în timpul perioadelor de stres. La bărbați, testosteronul este asociat cu un efect de reducere a activității axei HPA, diminuând  astfel răspunsul la stres. 

Studiile de imagistică cerebrală prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) au identificat   diferențe structurale și funcționale în regiunile-cheie implicate în emoție și memorie între femei și bărbați, ceea ce poate evidenția diferențe  în percepția și gestionarea stresului  între sexe. Spre exemplu, volumul total al amigdalei și al hipocampului (structuri esențiale în procesarea fricii și a memoriei) este semnificativ mai mare la bărbați. Pe de altă  parte, femeile manifestă o rezistență mai mare la obișnuință (habituare)la nivelul amigdalei stângi , prezentând  un răspuns susținut și persistent la material negativ familiar, spre deosebire de bărbați. Această persistență a răspunsului  la negativitate este asociată cu un risc crescut de tulburări afective, fapt confirmat și de datele statistice, femeile având un risc aproape dublu comparativ cu  bărbații de a dezvolta   tulburări de anxietate pe parcursul vieții. 

Concluzie

Stresul ne înconjoară pe toți, însă felul în care ne afectează și modul în care îl percepem  tind  să varieze  în funcție de particularitățile neurobiologice ale fiecăruia, uneori influențate de sex. O cercetare mai  detaliată a posibilelor diferențe fiziologice  dintre sexe poate ajuta la dezvoltarea unor  tratamente medicamentoase  mai eficiente și mai bine adaptate, oferind, în plus, o înțelegere personalizată a sănătății mintale. În concluzie, diferențele în experimentarea stresului de către femei și bărbați sunt rezultatul unei interacțiuni complexe între hormoni, structuri cerebrale, tipul de stresor, dar și factori de mediu, culturali și sociali. Aceste diferențe nu ne dezbină, ci ne ajută să ne înțelegem mai bine și să ajungem la un tratament corespunzător și eficient pentru toată lumea.

Bibliografie

1. https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/understanding-the-stress-response 

2. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6603439/#bib43

3. https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-science-of-self/202403/men-and-women-experience-stress-differently

4. https://stanmed.stanford.edu/how-mens-and-womens-brains-are-different/

5. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352289519300062

6. https://www.ucdavis.edu/news/new-research-suggests-why-males-and-females-respond-differently-social-stress

7. https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2306475120

8. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10941275/