.png)
Vulnerabilitatea creierului în fața știrilor cu un puternic impact emoțional
- 59false04 GMT+0000 (Coordinated Universal Time)
- 5 min de citit
De Maria Pîrvu
“Acum, cu toții suntem conectați cu Internetul, precum neuronii unui creier gigant”, a afirmat Stephen Hawking, încapsuland în cuvintele sale un adevăr grăitor al vremurilor pe care le trăim. Această relație apropiată cu o sursă infinită de informație ne poate prilejui numeroase oportunități de creștere și dezvoltare armonioasă, expansionându-ne universul cunoașterii, oferindu-ne modele demne de urmat și resurse și inspirație ori de câte ori îi cerem să ne ghideze în activitățile noastre. Însă, la fel ca orice concept inovator și, implicit, puternic pentru societate, poate dăuna grav sănătății noastre mentale și stării emoționale dacă nu reușim să discernem informațiile corect, considerând faptul ca dualitatea ce există în tot și toate, binele și răul, se regăsește și în mediul online, în știri de ultimă oră care uneori aduc în atenția noastră situații tulburătoare pentru sistemul nostru nervos.
Nevoia de a fi informați
Instinctul de supraviețuire este înnăscut, un mecanism coordonat de amigdală pentru a ne proteja și a încerca să ne asigure o viață longevivă. Astfel, este explicată tendința creierelor noastre de a fi atrase și captivate în mreaja știrilor cu un puternic impact emoțional, întrucât se produce raționamentul că fiind mereu informați cu privire la pericole, calamități și dezastre putem anticipa și evita astfel de contexte în propriile vieți. Cecille Ahrens, directoarea clinică a Terapiei Transcedentale în San Diego, California, esentializeaza aceasta viziune, explicând: ”Suntem în mod evolutiv programați pentru a examina și a anticipa pericolul, motiv pentru care menținerea atenției pe pulsul veștilor proaste ne poate păcăli să ne simțim mai pregătiți”. Este firească dorința de a cunoaște circumstanțele exterioare, mai ales într-o lume în care totul este în continuă schimbare, la viteze amețitoare, însă Cecille subliniază faptul că frica, tristețea, furia și anxietatea generate de titluri pesimiste pot menține oamenii blocați în comportamente compulsive de monitorizare frecventă, ce conduc la înrăutățirea stărilor emoționale, dacă nu reușesc să-și traseze limite sănătoase.
Impactul știrilor negative asupra sistemului nostru nervos și stării interioare
Studiile au asociat contactul cu veștile proaste cu un stres îndelungat și creșterea nivelului său, anxietate, și depresie. -Urmărirea imaginilor ce însoțesc veștile supărătoare poate declanșa răspunsul de tip “fight or flight”,eliberând adrenalina și cortizolul, hormoni care provoacă simptome fizice de anxietate, cum ar fi ritmul cardiac rapid, respirația superficială și un stomac afectat. -Conform cercetărilor, oamenii încep să resimtă simptome de anxietate și depresie în urma a doar 14 minute de navigat prin marea tulbure a informațiilor negative, cunoscând chiar și o înrăutățire atunci când conștientizează că nu au niciun control asupra situației pe care tocmai au luat-o la cunoștință. De asemenea, potrivit profesorului emerit de psihologie al Universității din Sussex, Graham Davey, expunerea la știri cu conținut predominant negativ poate contribui la formarea unei viziuni și mai funeste asupra propriilor griji și probleme, și chiar cauza “reacții de stres acut și unele simptome ale tulburării de stres post-traumatic care pot fi destul de lungi.” Neuroplasticitatea joacă un rol important în acest context: este capacitatea creierului de a se reorganiza și a modifica structura și funcțiile sale ca răspuns la experiențe, învățare și factori de mediu, iar dacă neuronilor le sunt furnizați numeroși stimuli negativi, aceștia vor transforma, prin alchimizarea tuturor impulsurilor electrice, ținutul fascinant al creierului într-unul desprins dintr-o peliculă post-apocaliptică.
Instrumente pentru a ne menține circuitele liniștite, dar informate
Inevitabil, va trebui să ne confruntăm cu vești și informații greu de digerat, care ne vizează direct de-a lungul vieții noastre, pe care le vom accepta și îmbrățișa ca făcând parte din experiența proprie de creștere și din cursul firesc al vieții. Ce este interesant însă, este că în majoritatea timpului, ne lăsăm consumați de situații și evenimente care nu au nimic de-a face cu noi înșine sau cu cei apropiați nouă, și asupra cărora nu avem nici cea mai mică urmă de control pentru a îmbunătăți situația. Empatia este un dar minunat, cu toate acestea, atunci când nu suntem capabili de a ne ajuta aproapele, energia noastră trebuie investită în ceva benefic nouă și rețelei noastre de neuroni neobosiți ce zilnic ne țes realitatea. Orice problemă are cel puțin o soluție, așa că haideți să explorăm instrumente sănătoase ce ne vor ajuta să nu rămânem blocați în mlaștinile nefericirii adesea cultivată pe rețelele sociale, întrucât stimulează un public numeros. În primul rând, este esențial să limităm timpul alocat “doomscrolling-ului”, setând astfel niște limite sănătoase în materie de știri consumate. Dacă la început acest proces este extrem de anevoios, atunci căutarea poveștilor fericite, cu un impact și o energie pozitivă, care să fie alternate cu veștile triste de neocolit poate reprezenta cheia către un sistem nervos mai echilibrat. În al doilea rând, putem alege să avem inițiative de impact în comunitatea noastră pentru a evita întâmplările tragice pe care le auzim la televizor, în loc să ne irosim timpul și puterea de acțiune compătimind, fapt ce nu este în folosul nimănui. Pauzele de relaxare și deconectare de la stresul cotidian sunt un instrument extrem de important, facilitând autoreglajul emoțional, reconectarea cu propriile emoții și gânduri și consolidarea valorilor. Într-o lume în care suntem constant suprastimulați senzorial, absorbim fără să vrem în sistemul nostru preconcepții și viziuni ce nu ne aparțin, ajungând să luptăm pentru cauze în care nu credem cu adevărat, de aceea momentele de respiro sunt o mare favoare pe care le-o putem face creierelor noastre, pentru a ne reg regândi prioritățile și a filtra conștient și responsabil informațiile primite.
Darurile optimismului
A nu ne lăsa copleșiti de știrile negative din lumea întreagă și a încerca să ne menținem o atitudine pozitivă ne poate aduce beneficii reale, ce au fost studiate și dovedite științific. Mai multe studii au analizat relațiile dintre optimism și comportamente sănătoase. În special Steptoe et al., într-un eșantion de bărbați și femei cu vârsta cuprinsă între 65 – 80 de ani a constatat că optimismul a fost direct corelat cu comportamente sănătoase, cum ar fi abținerea de la fumat, consumul moderat de alcool, obiceiul de a mersul pe jos și activitatea fizică regulată, indiferent de factorii demografici, condițiile psiho-fizice actuale și masa corporală. În plus, pe lângă efectele pozitive pe care le are în domeniul sănătății, există dovezi că oamenii optimiști prezintă o calitate mai bună a vieții în comparație cu cei cu niveluri scăzute de optimism sau chiar pesimiști. S-a demonstrat că, în prezența unor afecțiuni patologice severe, pacienții optimiști se adaptează mai bine la situații stresante comparativ cu pesimiștii, cu repercusiuni pozitive asupra calității vieții lor.
În concluzie, putem alege să vedem succesiunea de evenimente pe care o numim “viață” fie în lumina rece, deranjantă a evenimentelor tragice și dureroase, chiar și atunci când avem parte de tot ce ne dorim și avem nevoie, fie în lumina caldă și prietenoasă a recuoștinței pentru ceea ce trăim aici și acum, a acceptării că nu este totul perfect, dar mai ales a înțelegerii că empatia nu ne supune unei tristeți și anxietăți continue și nu este datoria noastră să reparăm tot ce nu merge conform planului.
Bibliografie
Comentarii