.png)
Simfonia gândurilor matinale
- acum 2 zile
- 3 min de citit
De Niculae Iris Lavinia
Beep... bip... beeepp!!! Alarma pornește. Buimac, deschizi ochii și îți începi ziua, evident, cu telefonul în mână. Aproximativ 75% din adolescenți și chiar adulți își verifică telefonul încă din primele 15 minute de când deschid ochii, iar în jur de 40% din oameni pot prezice cum le va fi ziua doar din primele minute de când s-au trezit. Însă, creierul NU pornește odată cu alarma. Cum alegem să ne petrecem dimineața poate face o diferență majoră în desfășurarea unei zile productive și satisfăcătoare din toate punctele de vedere.
Beneficiile unei rutine bine structurate
O rutină este o ancoră în realitate, pe care ne putem baza pentru a începe ziua cu un prim succes. Adoptând obiceiuri care stimulează dopamina în mod natural, punem baza unei zile pline de motivație și claritate. Studiile au demonstrat că această simplă înșiruire de acțiuni însușite poate reduce stresul pe parcursul zilei, oferind o perspectivă optimistă care îmbunătățește productivitatea și echilibrul emoțional. Predictibilitatea și controlul pe care ni-l oferă o astfel de rutină transmite serotonină creierului, combătând un nivel ridicat de cortizol și stabilizând conexiunea dintre cortexul prefrontal, hipocamp și amigdală. Astfel, cele 30 de minute de care creierul are nevoie pentru a se trezi trebuie temeinic respectate și organizate.
Creierul în modul AM
În primele 30 de minute ale dimineții, creierul „se luptă” cu fenomenul numit „inerția somnului”. Acesta a fost definit în 1976 ca momentul dintre starea de veghe și cel de conștiință completă. Tranziția între cele două momente este graduală, cortexul prefrontal, în special, având nevoie de timp pentru a-și relua activitatea. Kenneth Wright, expert neurolog, a afirmat: "Cogniția este în starea cea mai bună cu câteva ore înainte de ora normală de somn şi în starea cea mai rea în preajma orei normale de trezire". Unele studii realizate de Harvard Medical School demonstrează că inerția somnului poate dura între două și patru ore din momentul declanșării. În plus, ritmul circadian cauzează declanșarea „răspunsului la trezire” al cortizolului și altor neurotransmițători precum serotonina, dopamina sau noradrenalina.
Dimineața sub microscop
Dimineața nu începe cu lumină, ci cu transformări chimice microscopice, care au rolul de a ne mobiliza. Această coregrafie meticulos organizată dă tonul zilei. Spre exemplu, printr-o rutină stabilă putem reduce cortizolul cu până la 50% și să sporim eliberarea dopaminei.
Totuși, majoritatea dimineților încep prin a verifica notificările primite. Acest obicei întrerupe procesul natural de tranziție din inerția somnului și intensifică stresul, anxietatea, reduce concentrarea și stârnește o stare de iritabilitate. Apăsarea butonului de „snooze” poate înrăutăți starea de oboseală din cauza încercării creierului de a reintra în stadiul de somn profund non-REM.
Un alt obicei des practicat este savurarea cafelei, care declanșează secreția de adrenalină și o blochează pe cea de adenozină. Acesta poate fi benefic dacă este pus în aplicare la un interval de 30-60 de minute după trezirea completă și după micul dejun.
Cea mai bună rutină de dimineață - din perspectivă neuroştiințifică
Având în vedere cele menționate anterior, neurobiologiştii au conceput o rutină optimă care se bazează pe calmarea și readucerea sistemului nervos la normal.
Prima activitate recomandată este hidratarea și expunerea la lumina solară. Este ca un buton de „resetare” pentru corp, care contribuie la reglarea hormonilor.
Altă sugestie este practicarea yoga-ului sau mișcarea pentru un minimum de zece minute pentru a stimula producerea de dopamină, serotonină și endorfine, dar și pentru a îmbunătăți concentrarea și a reduce stresul. Meditația activează cortexul prefrontal și sporește capacitatea de a lua decizii.
De asemenea, dimineața este momentul perfect pentru a iniția obiceiuri noi precum scrierea într-un jurnal, lectura, practicarea unui sport sau terapia prin apă rece.
Un ultim sfat susținut de neuroştiințe este pregătirea unui mic dejun bogat în proteine. Printre beneficiile sale se regăsesc: stabilizarea glicemiei și prevenirea unei scăderi energetice, controlarea apetitului și îmbunătățirea vigilenței.
Bibliografie
Comentarii