.png)
Neuroplasticitatea
- acum 2 zile
- 3 min de citit
De Sabina Anghel
Neuroplasticitatea se referă la capacitatea creierului de a învăța, de a se adapta și de a se schimba pe parcursul vieții. La nivel biologic, reprezintă capacitatea neuronilor de a forma sinapse (legături între neuroni), rețele neuronale și de a le consolida sau elimina pe cele deja existente.
Învățarea și memoria
Ne este imposibil să reținem absolut totul. De la teoremele de la matematică din clasele anterioare, până la fețele străinilor pe care le-am văzut, în treacăt, pe stradă, multe informații se pierd, uneori chiar fără să vrem. Acest lucru se datorează neuroplasticității, care implică două procese esențiale. Potențarea pe termen lung (LTP) reprezintă procesul prin care sinapsa dintre doi neuroni este întărită prin repetarea traseului neuronal, ceea ce facilitează comunicarea viitoare dintre cei doi, fiind esențial pentru învățare și memorie. Spre exemplu, o teoremă la matematică poate fi reținută pentru un timp îndelungat dacă este repetată și des folosită, datorită procesului de potențare pe termen lung, ce permite ca repetarea activării sinaptice între doi neuroni să ducă la întărirea sinapsei pe termen lung. Proverbul "Repetiția este mama învățăturii" are, deci, baze științifice.
Un alt proces implicat în neuroplasticitate este depresia pe termen lung (LTD), care se referă la slăbirea conexiunilor neuronale care nu sunt folosite frecvent. Aici intervine uitarea. Deși poate părea un lucru indezirabil, uitarea este la fel de importantă ca memorarea informațiilor. Prin acest proces neurologic, rețelele neuronale pot fi optimizate, eliminând informațiile inutile pentru a face loc pentru cele importante. Cum ar fi, oare, dacă am putea să reținem toate fețele străinilor pe care îi vedem în public, până la cel mai mic detaliu?
Aceste două mecanisme sunt indispensabile în învățare și memorie, permițându-i creierului să își ajusteze funcțiile pentru a se adapta la noi informații și experiențe.
Neuroplasticitatea odată cu vârsta
La fel cum corpul se modifică de-a lungul anilor, creierul experimentează și el schimbări. Neuroplasticitatea este prezentă pe tot parcursul anilor, însă anumite tipuri de schimbări sunt mai predominante la anumite vârste. Copiii sunt cei mai susceptibili la noi stimuli și la învățare, un nou-născut având estimativ 2,500 de sinapse per neuron, la vârsta de trei ani ajungând să aibă deja 15,000 de sinapse per neuron. Aceștia se află în plină dezvoltare, atât din punct de vedere fizic, cât și neurologic. Creierul crește, având neuroni în abundență ce își formează sinapse, iar astfel copiii reușesc să învețe și să se adapteze foarte repede. Această neuroplasticitate explică de ce copiii învață cu o mai mare ușurință o limbă nouă decât adulții. Odată cu vârsta, creierul se micșorează, iar neuronii mor, în timp ce sinapsele se împuținează, din cauza procesului de depresie pe termen lung (LTD). Aceste schimbări pot cauza un declin în funcțiile cognitive. Însă,acest lucru nu înseamnă că adulții sau vârstnicii nu se pot adapta. Obișnuia să se creadă că odată cu vârsta, creierul devine fix și nemaleabil. Datorită cercetărilor recente, acest lucru s-a dovedit a fi fals. Neuroplasticitatea nu este limitată copiilor sau adolescenților, ci continuă să persiste de-a lungul anilor, în cazul vârstnicilor reușind chiar să împiedice declinul cognitiv și să susțină învățarea unor limbi noi și adaptarea.
Tips & Tricks pentru a-ți menține neuroplasticitatea
Asemenea corpului, pentru a fi sănătos și creierul are nevoie de exercițiu.
Învață ceva nou: învață o limbă nouă, învață să cânți la un instrument nou
Prioritizează somnul de calitate
Gestionează stresul
Fă exerciții fizice și menține o dietă echilibrată
Stimulează-ți creierul: încearcă să rezolvi puzzle-uri, sudoku, Wordle etc.
Bibliografie
Comentarii