top of page
Caută

Cum afectează stresul creierul?

  • acum 2 zile
  • 2 min de citit

De Spiridon Rebeca-Andreea


Ce este stresul?

Stresul este o reacție a corpului și a minții la situațiile percepute ca fiind amenințătoare sau solicitante, declanșând o serie de răspunsuri fizice și psihologice. Această reacție este cunoscută și sub denumirea de fight or flight (luptă sau fugi) , un mecanism care ajută organismul să facă față pericolelor imediate. 


Tipuri de stres

  • Stresul acut este cel mai comun tip de stres. Reprezintă un răspuns fiziologic  al organismului la provocări anticipate sau evenimente neașteptate, având rolul de a mobiliza resursele pentru  gestionarea situațiilor frustrante sau periculoase. 

  • Stresul episodic acut apare atunci cândepisoadele de stres acut se repetă frecvent.   Persoana are senzația că este mereu presată de cineva sau ceva, sau are presentimentul  că ceva rău i se poate întâmpla. 

  • Stresul cronic apare ca urmare a unor eperioade prelungite  de presiune emoțională sau fizică, persistând  de la o săptămână până la luni sau chiar ani. .

  • Eustresul reprezintă forma pozitivă a stresului. Este un concept dezvoltat pentru a descrie acele situații în care stresul nu doar că nu afectează negativ organismul, ci  îl stimulează și îl motivează să funcționeze la capacitate maximă. 


Simptomele stresului:

  • Dureri de cap;

  • Anxietate;

  • Tensiune sau durere la nivel muscular; 

  • Stare de neliniște;

  • Dureri în piept;

  • Lipsa motivației;

  • Lipsa de concentrare; 

  • Oboseala; 

  • Tulburări gastrointestinale;

  • Sentimentul de a fi copleșit;

  • Stare de iritare;

  • Furie;

  • Supărare și depresie.


Efectele stresului

Stresul nu doar că împiedică   dezvoltarea normală a neuronilor, dar  poate, de asemenea, să reducă volumul total al creierului. Chiar și în cazul persoanelor sănătoase, stresul cronic poate duce la micșorarea zonelor cerebrale asociate cu reglarea emoțiilor, metabolismul și memoria. Expunerea constantă la un nivel ridicat de cortizol este corelată  cu un risc crescut de atrofie în  zone critice, precum hipocampul și cortexul prefrontal.

Pe lângă modificarea  volumului creierului, cortizolul poate distruge neuronii, în special cei nou formați. Cercetatorii sugerează că stresul poate limita sau chiar opri neurogeneza (producerea de noi neuroni) în hipocamp. Stresul cronic și expunerea prelungită la cortizol cresc producția de glutamat. Deși acest neurotransmițător joacă un rol vital în reglarea dispoziție, a cogniției și a memoriei  este produs în exces, el devine toxic și  poate contribui la moartea neuronală.Astfel, dezechilibrul  glutamatului este asociat cu afecțiuni neurodegenerative, precum bolile  Alzheimer, Parkinson și Huntington.


Alte efecte fizice ale stresului asupra organismului includ:

  • Dureri de cap;

  • Insomnia;

  • Scăderea sistemului imunitar;

  • Atac de cord;

  • Arsuri la stomac;

  • Tensiune musculară;

  • Creșterea nivelului glicemiei;

  • Hipertensiune arterială;

  • Accident vascular cerebral;

  • Creștere inexplicabilă în greutate;

  • Infertilitate;

  • Disfuncții erectile;

  • Menstruații neregulate.




Bibliografie

 
 
 

Comentarii

bottom of page