<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" version="2.0"><channel><title><![CDATA[Girl Up Neuroscience ]]></title><description><![CDATA[Girl Up Neuroscience]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/blog</link><generator>RSS for Node</generator><lastBuildDate>Fri, 03 Jul 2026 15:06:23 GMT</lastBuildDate><atom:link href="https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/en/blog-feed.xml" rel="self" type="application/rss+xml"/><item><title><![CDATA[Anxietatea de performanță]]></title><description><![CDATA[De Radu Marina-Andreea În contextul acestei ere a presiunii și a comparației constante, omul devine victima anxietății de performanță. Fie la școală, fie la muncă, dorința de perfecționare și competiția pot aduce odată cu elestres, griji și anxietatea de performanță. / 1 slide Posibile cauze Anxietatea de performanță este generată adesea şi de fenomenul evaluării în diverse contexte.  La acest fenomen se adaugă lipsa încrederii în propria capacitate de a reuşi și îngrijorarea în legătură cu...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/anxietatea-de-performan%C8%9B%C4%83</link><guid isPermaLink="false">6a45abf09c4d1b405b257607</guid><pubDate>Thu, 02 Jul 2026 00:09:14 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_0f52ef01fb4b482c9906a627903978a6~mv2.jpg/v1/fit/w_111,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Inteligența emoțională și depresia la femei: o perspectivă feministă și neuroștiințifică]]></title><description><![CDATA[De Ababei Bernadette Andrea Introducere În lumea de azi, sănătatea mintală a femeilor a devenit un subiect din ce în ce mai important. Din ce în ce mai multe studii arată că femeile sunt mai predispuse la depresie decât bărbații, iar acest lucru nu ține doar de „sensibilitate”, ci și de o combinație complexă de factori biologici, emoționali și sociali. În acest context, inteligența emoțională devine un sprijin real. Ea ne ajută să ne înțelegem trăirile, să le gestionăm și să nu ne pierdem pe...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/inteligen%C8%9Ba-emo%C8%9Bional%C4%83-%C8%99i-depresia-la-femei-o-perspectiv%C4%83-feminist%C4%83-%C8%99i-neuro%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83</link><guid isPermaLink="false">6a45ab705af2dd52aa978a74</guid><pubDate>Thu, 02 Jul 2026 00:08:00 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_4184aa67f056449fa5f8498f069c0e9d~mv2.jpg/v1/fit/w_112,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Sincronizarea neuronală]]></title><description><![CDATA[De Selejan Irina În timpul unei conversații, ritmurile undelor cerebrale dintre doi sau mai mulți oameni încep să se sincronizeze, potrivit oamenilor de știință de la Basque Center on Cognition, Brain, and Language (BCBL). Acest fenomen se poate dovedi a fi un factor-cheie atât în înțelegerea limbajului indivizilor la un nivel mai profund cât și a comunicării interpersonale. De aceea, când purtăm o conversație, unii oameni par să înțeleagă rapid și cele mai mici subtilități ale mesajului, pe...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/sincronizarea-neuronal%C4%83</link><guid isPermaLink="false">6a45ab21463386a45166baa9</guid><pubDate>Thu, 02 Jul 2026 00:05:57 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_65136b440ce945eabc4995208633eaf9~mv2.jpg/v1/fit/w_112,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Biasul de gen în cercetare și neuroștiință]]></title><description><![CDATA[De Selejan Irina De ce societatea ia decizii părtinitoare atunci când evaluează femeile de știință și rezultatele lor? Prejudecățile de gen nu sunt erori de moment, ci rezultatul unei arhitecturi cognitive rău-intenționate, în care competențele reale istorice ale femeilor sunt complet decuplate de realitate. Această disonanță, adânc înrădăcinată în imaginarul colectiv, continuă să distorsioneze și realitatea științifică: de la scepticismul subtil din laboratoare, până la invizibilitatea...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/biasul-de-gen-%C3%AEn-cercetare-%C8%99i-neuro%C8%99tiin%C8%9B%C4%83</link><guid isPermaLink="false">6a45aad3463386a45166b9bb</guid><pubDate>Thu, 02 Jul 2026 00:04:33 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_316890b6d2d446c99923088d1e58cc65~mv2.jpg/v1/fit/w_116,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Ochelarii invizibili ai minții: Cum ne dictează „Efectul Halo” realitatea]]></title><description><![CDATA[De Selejan Irina Puterea primelor secunde: De ce „prima impresie” este greu de șters Ați observat vreodată că, atunci când cunoaștem o persoană nouă, prima impresie se formează aproape instant – și continuă să ne influențeze, chiar și după ce o cunoaștem mai bine? Chiar și după o întâlnire de câteva secunde, în mintea noastră se conturează imediat o imagine cu un detaliu principal: modul în care individul arată. Sesizăm caracteristicile fizice ale unei persoane și, fără să ne dăm seama,...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/ochelarii-invizibili-ai-min%C8%9Bii-cum-ne-dicteaz%C4%83-efectul-halo-realitatea</link><guid isPermaLink="false">6a45aa3e9c4d1b405b257151</guid><pubDate>Thu, 02 Jul 2026 00:03:22 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_0f52ef01fb4b482c9906a627903978a6~mv2.jpg/v1/fit/w_111,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Tipuri de Demență]]></title><description><![CDATA[De Neagu Sofia Elena Ce este demența? Demența este o denumire utilizată pentru a descrie un grup de afecțiuni neurologice, caracterizate prin deteriorarea progresivă a memoriei și prin manifestări clinice similare. Simptomele demenței se pot manifesta la orice vârstă, dar mai ales după 65 de ani. Simptomele frecvente includ: pierderea memoriei, dificultăți de concentrare și gândire, probleme de vorbire și înțelegere, dezorientare în timp și spațiu, dificultăți în realizarea activităților...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/tipuri-de-demen%C8%9B%C4%83</link><guid isPermaLink="false">6a45a9ba9c4d1b405b256ffc</guid><pubDate>Thu, 02 Jul 2026 00:00:23 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_4184aa67f056449fa5f8498f069c0e9d~mv2.jpg/v1/fit/w_112,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Efectul trendurilor asupra sănătății mintale a fetelor și femeilor]]></title><description><![CDATA[De Neagu Sofia Elena Introducere Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, rețelele sociale și platformele online au devenit spații centrale în viața adolescenților și a tinerelor femei. Trendurile care se schimbă rapid — fie că sunt legate de modă, frumusețe, diete sau stil de viață  — creează un mediu în care fetele se simt presate să fie mereu la modă și „perfecte”. Această dinamică nu este doar un fenomen cultural, ci și unul social și psihologic:”: cercetările arată că expunerea...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/efectul-trendurilor-asupra-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-mintale-a-fetelor-%C8%99i-femeilor</link><guid isPermaLink="false">6a45a9355af2dd52aa9784ec</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:58:20 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_65136b440ce945eabc4995208633eaf9~mv2.jpg/v1/fit/w_112,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Femei fără voce: viața sub regimul taliban]]></title><description><![CDATA[De Neagu Sofia Elena Introducere   De peste două decenii, femeile afgane au luptat pentru drepturile lor fundamentale, pentru educație și libertate, însă revenirea talibanilor la putere în 2021 a adus un regres dramatic. Talibanii au pătruns pentru prima dată în Afganistan în anii 1990, preluând în 1996 controlul asupra capitalei Kabul și instaurând un regim extrem de strict, bazat pe legea islamică (sharia), care limita sever drepturile femeilor. După intervenția coaliției conduse de SUA în...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/femei-f%C4%83r%C4%83-voce-via%C8%9Ba-sub-regimul-taliban</link><guid isPermaLink="false">6a45a89a9c4d1b405b256e02</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:56:27 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_316890b6d2d446c99923088d1e58cc65~mv2.jpg/v1/fit/w_116,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Creierul și durerea]]></title><description><![CDATA[De Neagu Sofia Elena Introducere    Durerea este una dintre cele mai importante reacții fiziologice ale corpului uman. Aceasta funcționează ca un semnal de alarma, avertizându-ne când ceva este în neregulă cu noi (o arsură, inflamație sau orice necesită atenție deosebită). Fără durere nu am fi conștienți când este nevoie de îngrijire medicală, ceea ce ne-ar pune viața în pericol. Deși creierul percepe durerea și o interpretează, acesta nu o simte cu adevărat, iar în acest articol veți afla de...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/creierul-%C8%99i-durerea</link><guid isPermaLink="false">6a45a82e463386a45166b42a</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:53:48 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_0f52ef01fb4b482c9906a627903978a6~mv2.jpg/v1/fit/w_111,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Axa intestin-creier]]></title><description><![CDATA[De Neagu Sofia Elena Ai simțit vreodată o senzație de „fluturi în stomac” înainte de un eveniment important? Sau ai observat cum stresul iti afecteaza digestia?  Aceste reacții nu sunt simple coincidențe, ci manifestări ale comunicarii complexe și bidirecționale între creierul tău și sistemul digestiv. Această conexiune este cunoscută sub numele de axa creier-intestin. Ce este axa intestin-creier? Axa creier-intestin reprezintă o rețea complexă de comunicare bidirecțională între sistemul...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/axa-intestin-creier</link><guid isPermaLink="false">6a45a7f2ff6fbe73d58c0451</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:51:56 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_4184aa67f056449fa5f8498f069c0e9d~mv2.jpg/v1/fit/w_112,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Amintiri false]]></title><description><![CDATA[De Neagu Sofia Elena Vi s-a întâmplat vreodată să fiți siguri că un eveniment din trecut a decurs într-un anumit  fel, doar ca să aflați ca nu este adevărat? Memoria a fost dintotdeauna unul dintre cele mai fascinante și complexe procese ale minții umane. O considerăm cel mai fidel depozit al amintirilor noastre, însă studiile arată că nu toate sunt înregistrări perfecte ale trecutului, ci pot conține anumite distorsiuni ale evenimentelor petrecute. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/amintiri-false</link><guid isPermaLink="false">6a45a6e39c4d1b405b256a7a</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:50:12 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_65136b440ce945eabc4995208633eaf9~mv2.jpg/v1/fit/w_112,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Vorbește mai bine despre feminism]]></title><description><![CDATA[De Paraschiv Ștefania-Denisa Ai avut vreodată o discuție cu cineva, și totul merge bine, dar apoi  spui ceva legat de feminism, poate inspirat dintr-o sursă de încredere sau din propria experiență , și simți că acea conversație nu mai continuă? Ai grijă să vorbești calm, poate chiar prezinți statistici, dar răspunsul este: “Deci urăști bărbații?”,“Sunt femei care fac asta mai rău decât bărbații.”, sau chiar “Știu multe femei și niciuna nu crede asta.” Dintr-o dată, conversația parcă stă pe...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/vorbe%C8%99te-mai-bine-despre-feminism</link><guid isPermaLink="false">6a45a660ff6fbe73d58c0122</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:46:02 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_316890b6d2d446c99923088d1e58cc65~mv2.jpg/v1/fit/w_116,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Prejudecățile inconștiente]]></title><description><![CDATA[De Moraru Diana   Ce sunt prejudecățile inconștiente?   Prejudecățile inconștiente, cunoscute mai bine ca ‘implicit bias’, reprezintă atitudinea sau comportamentul bazat pe stereotipuri pe care un individ le are asupra unui grup social. De exemplu, cu toate ca un polițist este conștient că toți oamenii sunt egal capabili să încalce  legea, s-ar putea totuși să fie mai atent la persoanele de culoare din zonele pe care le supraveghează, comparativ cu cele albe, fără a-și da seama de acest lucru....]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/prejudec%C4%83%C8%9Bile-incon%C8%99tiente</link><guid isPermaLink="false">6a45a5ccff6fbe73d58c0018</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:43:34 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_0f52ef01fb4b482c9906a627903978a6~mv2.jpg/v1/fit/w_111,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Creierul și social media]]></title><description><![CDATA[De Militaru Daria-Gabriela Rețelele de socializare au reprezentat întotdeauna una dintre cele mai facile modalități de divertisment, putând fi accesate în doar câteva secunde cu ajutorul unui telefon mobil sau computer. Odată ce ai deschis o aplicație de acest gen, ești automat transportat într-un univers unde totul pare posibil și în care te poți pierde cu ușurință fără o puternică capacitate de autocontrol. Comunici cu tot felul de oameni (cunoscuți sau nu), citești ultimele actualizări și...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/creierul-%C8%99i-social-media</link><guid isPermaLink="false">6a45a547463386a45166ae0e</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:41:01 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_4184aa67f056449fa5f8498f069c0e9d~mv2.jpg/v1/fit/w_112,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Cum arată un creier crescut în siguranță vs. unul crescut în frică?]]></title><description><![CDATA[De Fecioru Cristina-Andreea Creierul uman se dezvoltă în interacțiune constantă cu mediul înconjurător, iar această dezvoltare este influențată semnificativ de experiențele timpurii. Încă din primele luni de viață, stimulii externi și interacțiunile sociale contribuie la modelarea structurii și funcționării sistemului nervos central, influențând procese precum percepția, reglarea emoțională și comportamentul social. În cadrul cercetărilor contemporane din neuroștiință, o distincție importantă...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/cum-arat%C4%83-un-creier-crescut-%C3%AEn-siguran%C8%9B%C4%83-vs-unul-crescut-%C3%AEn-fric%C4%83</link><guid isPermaLink="false">6a45a4df463386a45166acd8</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:38:53 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_65136b440ce945eabc4995208633eaf9~mv2.jpg/v1/fit/w_112,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Adolescența și creierul: cum se formează identitatea, emoțiile și curajul de a alege]]></title><description><![CDATA[De Fecioru Cristina-Andreea Adolescența este adesea descrisă ca o perioadă de confuzie, schimbare și intensitate. Dar, din perspectiva neuroștiinței, ea este mult mai mult decât atât: este una dintre cele mai importante etape de construcție a creierului. În această perioadă, rețelele neuronale se reorganizează, conexiunile se rafinează, iar experiențele de zi cu zi lasă urme reale asupra felului în care gândim, simțim și ne raportăm la lume. Creierul adolescent: în plină construcție Mult timp...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/adolescen%C8%9Ba-%C8%99i-creierul-cum-se-formeaz%C4%83-identitatea-emo%C8%9Biile-%C8%99i-curajul-de-a-alege</link><guid isPermaLink="false">6a45a4949c4d1b405b256564</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:37:54 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_316890b6d2d446c99923088d1e58cc65~mv2.jpg/v1/fit/w_116,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Memoria transmisă]]></title><description><![CDATA[De Fecioru Cristina-Andreea Putem moșteni mai mult decât trăsăturile fizice ale părinților noștri? Ideea că am putea purta în noi efecte ale experiențelor lor, inclusiv ale traumelor, a fost mult timp considerată mai degrabă metaforică decât biologică. Cu toate acestea, progresele recente din domeniul neuroștiinței, geneticii și biologiei moleculare sugerează că această ipoteză merită investigată riguros. În ultimele decenii, cercetările interdisciplinare au început să exploreze posibilitatea...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/memoria-transmis%C4%83</link><guid isPermaLink="false">6a45a42a463386a45166aae6</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:36:32 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_0f52ef01fb4b482c9906a627903978a6~mv2.jpg/v1/fit/w_111,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Alysa Liu – fenomenul patinajului artistic modern]]></title><description><![CDATA[De Rada Natalia Ioana Alysa Liu este una dintre cele mai remarcabile sportive din patinajul artistic contemporan. Născută pe 8 august 2005 în California, Statele Unite ale Americii, ea a devenit cunoscută la nivel mondial încă din copilărie datorită talentului ieșit din comun și ambiției sale impresionante. Deși foarte tânără, Alysa a reușit să schimbe percepția asupra patinajului artistic feminin prin dificultatea elementelor tehnice pe care le execută. Debutul carierei Alysa Liu a început...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/alysa-liu-fenomenul-patinajului-artistic-modern</link><guid isPermaLink="false">6a45a3cb5af2dd52aa977912</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:34:56 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_4184aa67f056449fa5f8498f069c0e9d~mv2.jpg/v1/fit/w_112,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Memoria: arhitectura invizibilă a identității umane]]></title><description><![CDATA[De Fecioru Cristina Andreea Memoria este una dintre cele mai fascinante funcții ale creierului. Fără ea, nu am putea învăța, nu am putea construi relații și nu am avea continuitatea care ne face să simțim că suntem aceeași persoană de la o zi la alta. Ceea ce numim „eu” este, în mare parte, o poveste țesută din amintiri, emoții, percepții și experiențe acumulate în timp. Deși pare ceva abstract, memoria are o bază biologică foarte concretă. Ea nu „se află” într-un singur loc din creier și nu...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/memoria-arhitectura-invizibil%C4%83-a-identit%C4%83%C8%9Bii-umane</link><guid isPermaLink="false">6a45a36b463386a45166a8b1</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:33:15 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_65136b440ce945eabc4995208633eaf9~mv2.jpg/v1/fit/w_112,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item><item><title><![CDATA[Mănâncă cu ciclul tău: Cum să îți sincronizezi dieta cu fazele ciclului menstrual]]></title><description><![CDATA[De Craciun Ana De ce dieta nu funcționează pentru noi? Știm cât de frustrant e să vrei să slăbești și să nu vezi rezultate. Dar  dacă problema ar fi, de fapt, că încerci să slăbești ca un bărbat? În timp ce corpul masculin are un nivel hormonal relativ constant zi de zi, organismul  nostru trece prin patru faze hormonale distincte într fiecare lună — iar fiecare fază are nevoi diferite. Să ignorăm acest aspect este motiul principal pentru care dietele nu funcționează în cazul nostru. Ce este...]]></description><link>https://neurosciencegirlup.wixsite.com/girl-up-neuroscience/post/m%C4%83n%C3%A2nc%C4%83-cu-ciclul-t%C4%83u-cum-s%C4%83-%C3%AE%C8%9Bi-sincronizezi-dieta-cu-fazele-ciclului-menstrual</link><guid isPermaLink="false">6a45a2f79c4d1b405b2560f4</guid><pubDate>Wed, 01 Jul 2026 23:31:40 GMT</pubDate><enclosure url="https://static.wixstatic.com/media/705104_316890b6d2d446c99923088d1e58cc65~mv2.jpg/v1/fit/w_116,h_315,al_c,q_80/file.png" length="0" type="image/png"/><dc:creator>neurosciencegirlup</dc:creator></item></channel></rss>